Jocuri pentru timpul liber

De când m-am angajat, apreciez mult mai mult timpul pe care îl am liber, care e din ce în ce mai scurt.

După cele 8 ore pe care le petrec la muncă, ajung acasă și lucrez la site-urile pe care le dețin și încerc să le dezvolt cât mai mult, iar orele care îmi rămân strict pentru mine sunt din ce în ce mai puține.

Astfel că am mai multă grijă cum îmi petrec timpul liber, încât să îmi fie benefic din mai multe puncte de vedere.
Citește tot articolul

De ce să-ţi înscrii copilul la dans

Eşti părinte şi vrei ca cel mic să crească cât mai disciplinat şi să aibă activităţi care să îl ajute să se dezvolte frumos? Înseamnă că ştii deja că nu este bine să-ţi laşi copilul să-şi petreacă foarte multe ore la calculator sau cu ochii în televizor, atât pentru sănătatea lui, cât şi pentru dezvoltarea lui, care vor avea de suferit pe viitor. Atunci, cel mai recomandată activitate extraşcolară la care poţi să îţi înscrii copilul este dansul.

Este ştiut că dansul este o activitate care ajută eliberarea stresului zilnic, modelează corpul foarte frumos, ajută la disciplinare şi la îmbunătăţirea posturii corpului. De asemenea, efectuat de mic, dansul are numeroase efecte asupra copilului tău care îl vor ajuta să se dezvolte frumos şi sănătos.
Citește tot articolul

Ora de educaţie în librărie

Acum câteva zile am fost la o librărie să cumpăr o carte pe care mi-o doream de mult, Fahrenheit 451, şi, în timp ce căutam printre rafturi, un bătrânel a intrat în vorba cu mine şi imediat a pornit un monolog din care mulţi tineri credincioşi au ce învăţa:
De curând, a fost ziua unui nepoțel de-al meu și am fost pus în situația de a-i cumpăra un cadou. Ceea ce pare simplu la prima vedere, dar extrem de complicat în realitate. E destul de greu, oricât te-ai gândi, să îți dai sema de ce anume are nevoie un copil în zilele noastre. Dacă mă raportam la ceea ce își dorește, este destul de clar. Ca orice copil de vârsta lui, își dorește gadget-uri, aplicații, aparatură de ultimă oră. Sunt împotriva acestei idei, mi se pare prostesc să îi dai posibilitatea unui copil să stea cât mai mult în casă în loc să facă ceva util și creativ, care să îi dea posibilitatea să se dezvolte atât intelectual, cât și moral. E foarte greu să găsești ceva ce ar putea atrage atenția și capta interesul unui copil de vârsta lui, însă mi-am spus că e important să reușesc să îl distrag de la gadget-uri și să îi strârnesc interesul pentru ceva mult mai puțin dăunător.
Citește tot articolul

Cum a fost la examenul de bacalaureat

Pentru cei de clasa a XII-a, tocmai a trecut perioada în care a avut loc examenul de bacalaureat, iar anul ăsta m-am numărat şi eu printre elevii care au susţinut examenul maturităţii.

Fiind la profil uman-filologie, la proba obligatorie, limba şi literatura română, la subiectul III, a picat tema şi viziunea despre lume într-o opera a lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stănescu. Cum întreaga ţară se baza pe faptul că va pica proza, pentru că în ultimii ani s-a tot dat poezia, m-am concentrat mai mult pe învăţarea prozei şi de-abia cu o seară înainte am repetat tot şi am învăţat pentru fiecare poezie titlul, tema, motive, creaţia literară, doar ca să fiu sigură că scriu ceva în caz de se întâmplă puţin probabilul, dar am citit doar poezia "Testament", de Tudor Arghezi. De aici a pornit temerea mea mare că voi pica bacul, pentru că la subiectul III am scris aproape o pagină, din cele 3 care s-au cerut şi am mai avut greşeli la primele două părţi. Astfel că după prima probă de bac eram convinsă că-l voi pica. Iar temerea s-a transformat în convingere când am ajuns acasă şi mi-am calculat nota cu baremul în faţă.
Citește tot articolul

raku cere bani pe autografe

Pe 22 iunie este ziua lui Ştefan, cel mai bun prieten al meu, aşa că am decis să mă gândesc din timp la cadoul pe care să i-l fac. Şi cum ştiam că idolul lui e rapper-ul raku, am zis "hai să fac un gest frumos şi să-i fac rost de un autograf de la raku, în care-i urează la mulţi ani, că ce poate fi aşa greu?".

Zis şi făcut, am intrat pe site-ul oficial al artistului, i-am dat e-mail la secţiunea de contact, i-am explicat situaţia, că prietenul meu cel mai bun, care-mi e ca un frate, e cel mai mare fan al lui, că îl respectă foarte mult, că nu trece nicio zi fără să nu-i asculte piesele, că e un model pentru el şi că pe 22 iunie este ziua lui şi aş vrea să mă ajute cu un autograf. Bun. După nici 10 minute mi s-a răspuns:

raku: "Acest mail nu este de contact direct, veţi putea primi autograful la primul concert", însă până atunci nu este programat niciun concert.

Annitu: "Mulţumesc pentru promptitudine, autograful este gratuit, însă nu e nicio altă cale prin care aş putea face rost de acest autograf mai devreme?".

Iar răspunsul ce avea să mi se dea a făcut ca raku să-şi piardă cel puţin un fan:
Citește tot articolul

Cel mai frumos bal de absolvire

Anul ăsta a fost unul destul de dificil pentru mine și pentru mama mea din punct de vedere financiar. Astfel că, atunci când eu îmi făceam griji că nu am de unde să îmi cumpăr niște cărți pentru școală sau chiar mâncare pentru la școală, singura dilemă a unor colege de clasă era că nu ştiu ce să poarte la balul de absolvire sau... când eu mă tot zbăteam să găsesc un client pentru advertising ca să fac 45 de lei pentru a plăti roba de absolvire (pentru că eram singura din clasă care nu o plătise), singura dificultate a tipelor de vârsta mea era că nu se decideau la ce coafor să meargă pentru a-şi aranja părul cu ocazia balului de absolvire care a avut loc în seara asta.

Astfel, conştientizându-mi situaţia, am ştiut încă de la jumătatea anului şcolar că eu nu voi merge la bal. Era şi culmea să merg la bal, când prioritatea mea financiară e examenul de facultate care costă 100 de lei. Singura problemă şi singurul lucru care a durut e că nu mi s-a dat de ales. Adică, mai am încă 3 fete din clasă care nu au mers, dar acasă părinţii le-au spus "bre, X-uleasca, când ai balul şi cât costă?", iar ele au spus că nu vor să meargă, dar dacă se răzgândeau, ştiau că pot să meargă. În schimb, eu nu am avut niciodată de ales.
Citește tot articolul

Cum să tratezi un hoţ

Nu înţeleg cum pot fi unele persoane atât de blege şi cum pot înghiţi căcaturi la nesfârşit. În ultima vreme am auzit în jur numai de furturi; la liceu un idiot tot fură milioane din genţile colegilor, unele cunoştinţe se plâng că la muncă se fură genţi, adidaşi, ochelari de vedere, ş.a.m.d.

Şi acum mă-ntreb, tu, ca victimă, ca persoană care a pierdut 11 milioane care reprezentau munca ta pe 2 luni, sau ochelarii fără care nu poţi să vezi să-ţi pui alarma pentru a te trezi doua zi sau doar o pereche amărâtă de adidaşi, cum să stai ca o capră bleagă şi să zici "eh, n-am ce sa fac pentru că nu se ştie sigur cine a făcut asta". Ba da, când chestiile de genul ăsta se întâmplă şi există doar un suspect, de ce dracu' mai contează că nu ai o dovadă palpabilă? Lipsa sau existenţa unei dovezi atunci când tu ştii sigur cine a făcut asta nu-l face pe hoţ mai mult sau mai puţin vinovat.
Citește tot articolul

Atitudinea elevilor faţă de simulările examenului de bacalaureat

Săptămâna aceasta elevii claselor a XI-a și a XII-a au susținut simulări ale examenului de bacalaureat. Printre ei m-am numărat și eu, fiind elevă în clasa a XII-a. Ce pot să spun despre simulări este că m-am descurcat ok la ele și că le consider o experiență folositoare.

Asta deoarece m-au ajutat să îmi verific nivelul de cunoștințe pe care l-am acumulat până în prezent la materiile de examen, astfel încât să îmi dau seama unde și cât mai am de lucrat. De asemenea, și din punct de vedere al emoțiilor o să fiu mai liniștită la bacalaureat, iar la asta m-a ajutat şi faptul că am mai participat la olimpiade şi nu mai am emoţii în faţa foii de examen.

Ca elev, simulările te ajută și să vezi dacă metoda ta de învățare este una corectă. Este un antrenament foarte bun atât pentru cei de clasa a XII-a, care se vor lovi de examenul de bacalaureat, dar și pentru cei declasa a XI-a, care vor fi astfel stimulați să învețe, pentru că vor vedea cam în ce constă BAC-ul și vor conştientiza că e nevoie să depui un minimum de efort dacă vrei să depășești examenul maturităţii cu succes.
Citește tot articolul

Ce e fericirea?

"Ce este fericirea?" reprezintă o întrebare la care se caută răspunsuri încă de la începuturile filosofiei. Cu fiecare filosof, mai apare o definiție. Ba mai mult, pentru că fericirea e o noțiunea subiectivă, fiecare dintre noi poate veni cu o definiție pentru aceasta.

Fericirea este idealul fiecăruia dintre noi. Niciun individ nu poate declara că trăiește pentru nefericire fără să mintă. Sau, dacă face asta, înseamnă că nefericirea este fericirea sa, deci scopul său este împlinit. Fericirea poate fi, oare, împlinirea unui ideal? Dar oare cât de putem bucura de un ideal împlinit? După o perioadă începe să fie o rutină, intră în realitate. De o așa scurtă durată să fie fericirea? Doar până vedem un ideal împlinit și ne obișnuim cu ideea împlinirii lui? Oare odată concretizat, un ideal nu mai poate fi sursă de fericire când devine parte a realității?
"Fericirea este ceva ce nu se atinge niciodată, dar în căutarea ei merită să alergi toată viața". Putem, oare, contrazice citatul? Greu de spus, însă e indicat să sperăm că putem. Care mai poate fi motivația existenței? O cursă în jurul umbrei noastre, o goană după propria coadă? Ar însemna să ne asumăm faptul că trăim pentru ceva ce nu poate fi concretizat, căutăm gheața în nisipul Saharei, acceptăm lupta cu morile de vânt. Tot ce ne mai alimentează dorința de viață, în acest caz, poate fi speranța. Însă una irațională: nebunia speranței. Poate așa putem explica de ce mitologiile și religiile plasau fericirea în Eden, în Câmpiile Elizee sau în în alte spații neaccesibile oamenilor. E o ultimă redută, ultimul rang al nebuniei înainte de vindecare.
Citește tot articolul