Atitudinea elevilor faţă de simulările examenului de bacalaureat

Săptămâna aceasta elevii claselor a XI-a și a XII-a au susținut simulări ale examenului de bacalaureat. Printre ei m-am numărat și eu, fiind elevă în clasa a XII-a. Ce pot să spun despre simulări este că m-am descurcat ok la ele și că le consider o experiență folositoare.

Asta deoarece m-au ajutat să îmi verific nivelul de cunoștințe pe care l-am acumulat până în prezent la materiile de examen, astfel încât să îmi dau seama unde și cât mai am de lucrat. De asemenea, și din punct de vedere al emoțiilor o să fiu mai liniștită la bacalaureat, iar la asta m-a ajutat şi faptul că am mai participat la olimpiade şi nu mai am emoţii în faţa foii de examen.

Ca elev, simulările te ajută și să vezi dacă metoda ta de învățare este una corectă. Este un antrenament foarte bun atât pentru cei de clasa a XII-a, care se vor lovi de examenul de bacalaureat, dar și pentru cei declasa a XI-a, care vor fi astfel stimulați să învețe, pentru că vor vedea cam în ce constă BAC-ul și vor conştientiza că e nevoie să depui un minimum de efort dacă vrei să depășești examenul maturităţii cu succes.

Însă prezența la simulări nu a fost obligatorie, iar notele obținute nu afectează în vreun fel mediile din catalog. Tocmai de asta,  mulți elevi nu au tratat simulările cu seriozitatea cu care se tratează un examen, alegând fie să lipsească, fie să vină complet nepregătiți. Au ales să trateze superficial simulările, considerând că dacă nu se pun note, nu îi va influența în niciun fel.

Poate că nu îi va afecta pe termen scurt, însă pe termen lung, cu siguranță. Pentru că, pe lângă un bun antrenament pentru examenul de bacalaureat, simulările reprezentau și o modalitate de autodisciplină, ceva care aparent este neimportant, dar care totuși te poate responsabiliza, te poate învață să duci un lucru până la capăt de dragul lucrului bine făcut. În aceste condiții, însă, nu este de mirare slaba promovabilitate la BAC; din moment ce un elev nu tratează matur și responsabil o șansă de a se pregăti pentru un examen important, cum să mai avem pretenția de a vedea vreun rezultat pozitiv din partea acestora?

Nu spun că eu aș fi genul de persoană care să respecte tiparele, însă îmi place să mă agăț de orice șansă care mi se oferă pentru a evolua şi pentru a învăța ceva nou care îmi va folosi pe viitor. În cazul de față, indiferent de rezultatele simulărilor, am luat un test mai important, acela al seriozității față de un lucru. Aici nu e vorba doar de a învăța materia care ți se predă la școală, e vorba de a te maturiza.

Per total, pot spune că sunt mulțumită de mine și de modul în care am tratat simulările şi chiar consider că a fost o experiență pozitivă din care am avut ce învăța. Dar totodată, sunt ușor pesimistă când mă gândesc la atitudinea celor care nu au luat în serios simularea, nu din altruism, ci pentru că mă gândesc că, dacă acum nu vor învăța să trateze cu seriozitate o cerință, în viața de adult ar putea lua aceleași decizii iresponsabile, din care, inevitabil, vom avea toți de suferit.
Următoarea postare
« Prev Post
Postarea precedentă
Următoarea postare »

1 comentarii:

Vezi comentariile
gabriel
admin
20 august 2016, 11:32 ×

Te felicit pentru gandirea matura de care ai dat dovada cu acest articol.

Congrats bro gabriel you got PERTAMAX...! hehehehe...
Reply
avatar